Suceava

Suceava este municipiul de reședință al județului Suceava, situat în nord-estul României, în regiunea istorică Bucovina. Unul dintre cele mai vechi și importante orașe ale țării, Suceava a fost capitală a Țării Moldovei între 1388 și 1564, sub domnia lui Petru I Mușat și a successorilor săi, printre care Ștefan cel Mare. Orașul se află pe valea râului Suceava, la o altitudine medie de 271 m, având un relief de tip dealurilor și platourilor Podișului Sucevei. Astăzi, Suceava este un important centru universitar, industrial, cultural și turistic, cunoscut pentru Cetatea de Scaun, mănăstirile și bisericile medievale din patrimoniul UNESCO, precum și pentru tradițiile bucovinene bine conservate.

Date Geografice

Coordonate geografice	47°40′38″ Nord, 26°19′27″ Est (47.667° N, 26.267° E)
Județ	Suceava (SV)
Suprafață	52,1 km² (5.210 ha)
Altitudine	271 m (min. 270 m la albia râului, max. 435 m pe Dealul Țarinca)
Populație (2021)	105.865 locuitori (recensământ 2002: 105.865; 2010: 107.208)
Densitate	2.041,4 loc./km²
Cod poștal	720262
Fus orar	UTC+2 (EET), ora de vară UTC+3 (EEST) — Europe/Bucharest
Prefix telefonic	0230
Localități învecinate	Scheia (4,2 km), Mitocu Dragomirnei (7,5 km), Pătrăuți (7,5 km), Moara (7,9 km), Salcea (8 km), Dărmănești (9,3 km)

Relief

Relieful Sucevei prezintă aspectul unui vast amfiteatru cu deschidere spre valea râului Suceava. Altitudinea maximă este de 435 m pe Dealul Țarinca, iar cea minimă de 270 m în zona albiei râului Suceava. Principalele dealuri sunt: Zamca (385 m), Viei (376 m), Mănăstirii (375 m), Țarinca (435 m), separate de văile râurilor Suceava, Șcheia, Târgului (Cacaina), Bogdana și Morii. Orientarea generală a interfluviilor și a văii Suceava este NV–SE, conform structurii geologice monoclinale. Aproximativ 60% din suprafață are pante sub 3°, 25% cu pante între 3–10°, iar 15% pante peste 10°. Se disting trei mari unități de relief: platouri larg vălurite (dealul Zamca, dealul Cetății), versanți deluviali (~25% suprafață, cu alunecări și eroziuni), și șesuri aluvionare modelate ca trepte îmbricate (trepte inundabile de 0–2 m, 2–4 m, 4–7 m, plus șase terase la cote de 20–190 m).

Climă

Climatul este temperat continental umed (Köppen: Dfb), cu veri blânde și precipitații repartizate pe tot anul. Temperatura medie anuală este de 8,2 °C. Masile de aer de origine nordică aduc ninsori iarnă și ploi reci primăvară și toamnă; influențele continentale de est determină secetă vara, cer senin, ger și viscole iarnă. Precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70–80% din total; minimile se înregistră în februarie, maximele în mai–iunie.

Populație și demografie

An	Populație
1912	11.229
1930	17.028
1948	10.123
1956	20.949
1966	37.697
1977	62.869
1992	114.462
2002	105.865
2010	107.208

La recensământul din 2002, populația stabilă era de 105.865 locuitori (50.684 bărbați, 55.181 femei). După un pic în 1992 (114.462), populația a scăzut ușor, stabilizându-se în jur de 106–107 mii locuitori. Densitatea este ridicată (peste 2.000 loc./km²), caracteristică unui centru urban polarizator pentru nordul Moldovei.

Istorie

Descoperirile arheologice atestă existența unor așezări dacice pe locul actualului oraș. Suceava este atestată documentar pe 10 februarie 1388, sub domnia lui Petru I Mușat, devenind capitală a Moldovei. Ștefan cel Mare a consolidat cetatea (ziduri de peste 10 m, grosime 4 m), făcând-o inexpugnabilă — a rezistat asediilor din 1476, 1485, 1497, 1509. În 1538, la sfârșitul domniei lui Petru Rareș, cetatea a fost ocupată prin trădare. După 1564, capitala se mută la Iași. În 1775, Bucovina este anexată de Imperiul Austriac; Suceava devine reședință de județ din 1868. Se construiește calea ferată până la Ițcani (1871), uzină electrică, apă și canalizare, bănci. La 6 noiembrie 1918, Suceava este eliberată, având 1.424 case și 10.200 locuitori. În perioada interbelică era centru comercial; industrializarea rapidă din anii '60 a adus fabrici de hârtie, lemn, sticlă, alimentară, construcții de locuințe, spital, universitate, hoteluri. Aeroportul Salcea (12 km) și modernizarea gărilor au completat infrastructura.

Duie 1989, Suceava a continuat dezvoltarea ca centru universitar (Universitatea „Ștefan cel Mare”), cultural (Teatrul Municipal „Matei Vișniec”, Planetariu, Muzeul Bucovinei) și turistic, restaurându-se Cetatea de Scaun și monumentele medievale. Orașul este astăzi o destinație majoră pe ruta mănăstirilor pictate din UNESCO.

Obiective turistice

Cetatea de Scaun a Sucevei

Situată pe un platou înalt în partea estică a orașului, cetatea a fost construită de Petru I Mușat (1374), atestată 1388, consolidată de Alexandru cel Bun și puternic întărită de Ștefan cel Mare. A rezistat multiplor asedii, căzând doar prin trădare în 1538. Distrusă în 1675 la ordinul turcilor, a devenit carieră de piatră până la restaurările recente. Astăzi este principalul simbol al orașului, găzduind expoziții și evenimente culturale.

Rămășițele Cetății Șcheia

Aflată la 384 m altitudine, în partea nord-vestică a orașului, a fost ridicată în sec. XIV sub formă de romb cu latura de 36 m și ziduri de 3 m. În prezent se conservă doar ruinele unui contrafort din partea de vest.

Biserica „Sfântul Gheorghe” – Mirăuți (Mitropolia Veche)

Ctitorie a lui Petru I Mușat (sec. XIV), refăcută din temelii în sec. XVII și restaurată la sfârșitul sec. XX. Aici avea loc încoronarea domnitorilor Moldovei. Situată pe str. Mirăuților nr. 17.

Biserica „Sfântul Ilie” a fostei mănăstiri

Ctitorie din 1488 a lui Ștefan cel Mare. Plan triconic, pictură exterioară parțial conservată. Unul dintre cele mai vechi monumente bisericești medievale din oraș.

Biserica „Sfântul Dumitru” – Domnească cu Turnul Lăpușneanu

Ridicată de Petru Rareș între 1534–1535 pe amplasament mai vechi. Plan treflat tipic, pictată interior și exterior (urme din 1537–1538, tablou votiv cu Petru Rareș și familie). Turnul-clopotniță ridicat de Alexandru Lăpușneanu (1560–1561), cu o dintre cele mai bine realizate steme ale Moldovei renascentiste. Str. Curtea Domnească nr. 10.

Biserica „Învierea – Vascresenia”

Ctitorită în 1551 de Elena Rareș, soția lui Petru Rareș. Transformată în lăcaș de cult catolic (1782), apoi ruten (1838–1936), readusă la ortodoxie în 1936. Păstrează planul inițial, fără turlă și pictură originală. Bd. Ana Ipătescu nr. 14.

Mănăstirea Zamca cu Biserica „Sf. Auxentie”

Cel mai important edificiu religios armenesc din Suceava, construit la începutul sec. XVII de armenii refugiați în Moldova. Înconjurată de zid de piatră cu contraforturi și turn-clopotniță. În 1691, regele polon Ioan Sobieski a fortificat mănăstirea cu val și șanț. Numele „Zamca” provine din polonezul „Zamek” (fortificație). Str. Zamca.

Casa Memorială „Simion Florea Marian”

Clădire-monument sec. XVIII, amenajată ca fond memorial-documentar în 1974. Căminul preotului folclorist (1847–1907), membru al Academiei Române, autor al operelor fundamentale: Poesii poporale din Bucovina, Cromatica poporului român, Ornitologia poporană română, Nunta la români, Tradiții poporane din Bucovina etc. Str. Aleea S. Fl. Marian nr. 2.

Planetariul și Observatorul Astronomic

Inaugurat 1982, al treilea din țară și cel mai mare (capacitate sală, diametru cupolă). Funcționează ca muzeu științific și spațiu de educație astronomică (spectacole planetariu, cercuri astronomice, observări Soare/pete solare). Str. Universității nr. 13A.

Personalități

Ștefan cel Mare (1433–1504) — voievod al Moldovei (1457–1504), ctitor al Cetății de Scaun și a bisericilor „Sf. Ilie”, „Sf. Gheorghe” (Mirăuți), artisan al independenței și fiorii culturale a țării.

Petru Rareș (1487–1546) — voievod al Moldovei (1527–1538, 1541–1546), ctitor al Bisericii Domnești „Sf. Dumitru”, a Bisericii „Învierea” (prin soția sa Elena) și consolidador al Cetății.

Simion Florea Marian (1847–1907) — preot, folclorist, etnograf, membru al Academiei Române, autor al operei fundamentale în cultura română (Cromatica poporului român, Sărbătorile la români, Botanica poporană etc.). Casa sa din Suceava este azi muzeu memorial.

Ciprian Porumbescu (1853–1883) — compozitor, creator al operetei „Crai nou” și a muzicii imnului național „Deșteaptă-te, române!”, elev al Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Norman Manea (n. 1936) — scriitor, eseurist, profesor universitar, candidat la Premiul Nobel pentru Literatură, fost elev al Colegiului Național „Ștefan cel Mare”.

Cristofor Simionescu (n. 1937) — academician, chimist, fost rector al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, personalitate de marcă a științei românești.

Distanța Suceava - Longyearbyen (Svalbard și Jan Mayen)

Indicații rutiere Suceava - Longyearbyen